Un corp impresionant de voci din justiție critică ferm proiectul legii salarizării promovat de guvernul interimar condus de Bolojan. Potrivit unui comunicat difuzat pe 30 mai 2026, “dincolo de Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și cei 16 șefi ai curților de apel din România”, alte 50 de președinți de tribunale s-au alăturat criticilor formulate public.
Printre semnatari se numără și șefa instanței din Buzău, iar mesajul lor este transpus ca un avertisment privind consecințele pe termen mediu și lung ale legii salarizării în forma actuală. În esență, semnatarii susțin că proiectul ar crea anomalii structurale: diferențe în încadrarea juridică a magistraților în funcții publice, determinate de data promovării sau a recrutării, ceea ce ar putea duce la scăderea drepturilor salariale ca efect al promovărilor în grade sau trepte de vechime.
Criticii ridică în egală măsură problemele legate de coeficienții de ierarhizare propusi, despre posibila încălcare a principiului constituțional al egalității între puteri și despre cum aceste modificări ar afecta nu doar resursele bugetare, ci și coerența între reglementările interne în sistemul judiciar. Această avertizare, susținută de reprezentanți ai instanțelor din întreaga țară, lasă loc pentru o dezbatere amplă în sălile de judecată și în spațiul public, iar Ministerul Muncii și Guvernul de atunci sunt chemați să ofere clarificări și să revină asupra ordinii de priorități în reforma salarizării.
La nivel local, situația capătă o referință importantă pentru Buzău, unde instanța a fost menționată ca exemplu în contextul posibilelor efecte ale noilor reglementări, inclusiv asupra politicilor de recrutare și păstrare a magistraților. În timp ce partizanii proiectului vorbesc de necesitatea unei reforme, criticii atrag atenția asupra riscurilor pentru echitatea salarială și stabilitatea profesională din sistemul judiciar român.
Data publicării comunicatului: 30 mai 2026.
