Ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, a prezentat la Parlament proiectul de lege pentru consolidarea unor acte normative în domeniul integrității. El spune că varianta depusă nu surprinde în totalitate viziunea sa juridică, însă era necesară pentru a include amendamentele venite din partea formațiunilor politice, pentru a depăși blocajul legislativ.
În esență, proiectul menține obligația ca declarațiile de avere și interese să fie depuse la Agenția Națională de Integritate (ANI), dar prevede că acestea nu vor fi publicate, o modificare crucială în contextul finanțării prin Planul National de Redresare și Reziliență (PNRR). De altfel, proiectul este prezentat ca una dintre condițiile necesare pentru accesarea fondurilor rămase din PNRR, adăugând o marjă de influență politică asupra procesului de transparentizare a averilor oficialilor.
Între timp, scrisoarea deschisă semnată de 12 organizații neguvernamentale critică forma actuală a proiectului: potrivit ONG-urilor, observabilitatea internațională a angajamentelor României este subminată, cetățenii pierd instrumentele civice de monitorizare a corupției, iar prevederile pot fi considerate neconstituționale și incompatibile cu statul de drept. Documentul indică în mod explicit faptul că varianta ministerială ar slăbi capacitatea societății civile de a verifica integritatea autorităților.
Revista de opinie locală subliniază importanța acestui subiect pentru Buzaului: în timp ce discuțiile parlamentare vor decide cadrul final, efectele reformei asupra transparenței și monitorizării corupției pot influența atât activitatea administrației locale, cât și încrederea cetățenilor în mecanismele de control. Totodată, procesul de negociere demonstrează cum angajamentele europene, inclusiv cele legate de PNRR, sunt conectate la modul în care România gestionează integritatea publică în practică.
